adolescenta, almost gone

Nu pot sa cred ca se termina liceul.

Nu pot sa cred ca e pe bune.

Nu pot sa cred ca in cateva saptamani ni se termina adolescenta.

Nu pot sa cred ca peste cateva luni o sa fiu studenta.

Nu pot sa cred faptul ca incet incet ne transformam in adulti si nu putem da inapoi.

Nu pot sa cred ca va trebui sa ne construim singuri viata, singuri totul.

Tigarile fumate, primele betii, primul 4, dar si bursa, prietenii esuate, dar iubiri vindecate. Rani vechi, ganduri noi. Vise neacceptate, prieteni de o noapte, curve proaste, revelioane, minori.

S-a dus vremea cand eram o minora care era prea indragostita pentru binele ei, cu dunhill-ul albastru tremurand in mana, cu care vorbea la telefon cu cineva care atunci i se parea pe vecie, dar uite unde s-a ajuns.

Uite cum am trecut pana si peste cea mai dureroasa perioada. Dar a fost si frumoasa. Au avut dreptate toti cand spuneau ca perioada asta e frumoasa pentru ca e o aglomerare de stari, senzatii si amintiri.

M-am lasat de fumat. Am luat carnetul. Conduc. Am o relatie lunga si stabila. Debia petrec o data pe luna. Invat si am note bune. Am luat bursa. Nu mai chiulesc cu zilele. Iert. Nu mai am drame. Ma controlez.

Pare plictisitor fata de cum eram

inainte, dar nici nu mai pot sa beau in fiecare seara si sa fac caterinca cu niste oameni random doar ca sa uit un bou care nu raspunde la telefon.

We grew up so much.

Dar in final, nu mai am anxietate severa care sa ma impiedice sa intru in liceu. Nu mai am bulimie care sa ma impiedice sa ma bucur de mine, de prezenta mea. Nu mai am manie, nu mai sparg lucruri, nu mai urlu pana imi da sangele. Nu mai am depresie.

Cu siguranta mai am stari de neliniste si nu sunt 100% confident, dar macar stiu cand sa imi opresc gandurile rele. I’m in control.

Suntem atat de schimbati, totul e atat de schimbat fata de acum 4 ani cand am calcat in liceu. Cine si-ar fi imaginat ca am fi trait asemenea lucruri, atatea momente frumoase si oribile. Cu oameni buni si oameni rai. Doamne, eram atat de preocupati de noi, de gasca, de aparente. Si in sfarsit am realizat cat de cat fiecare cine dracu suntem. Si cum sa ne facem fericiti, cum sa ne lasam trecutul sa ne indrume, nu sa ne opreasca. Cum sa traim pentru noi insine.

 

Te ador, perioada asta. Te ador si nu o sa te uit niciodata. Te ador ca m-ai facut sa ma schimb in omul in care sunt.

Sunt bucuroasa si totusi trista ca pleci. In cateva luni, trec pe 20.

I will forever be in love being a teenager.

Now, let’s see what the future brings.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s